Acasă Economie Evoluția câștigurilor salariale a rămas decuplată de evoluția productivității muncii

Evoluția câștigurilor salariale a rămas decuplată de evoluția productivității muncii

DISTRIBUIȚI

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2020 a fost de 5.386 lei, cu 143 de lei sau 2,7% mai mare faţă de luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,9%, până la 3.294 lei. Sumă echivalentă cu 681 de euro la cursul mediu al lunii aprilie 2020, în care au fost încasaţi banii cuveniți pentru luna anterioară.

După ajustarea cu nivelul preţurilor (52% din nivelul mediu european, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a urcat la 1.310 euro (în echivalent, la preţurile medii din UE). Dincolo de avansul nominal semnificativ în lei al salariilor, a contribuit la această evoluție și ușoara apreciere a monedei naționale.

Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a urcat cu 5,1 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 222,4%. Acestea sunt primele date după ce s-au manifestat parțial efectele crizei generate de apariția pandemiei de coronavirus.

Deși inflația anuală s-a păstrat la un nivel redus față de finele anului anterior (de la 4,04% în decembrie 2019 avansul prețurilor s-a stabilizat la 3,05% în februarie și martie 2020), avansul puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a coborât până sub patru procente, cea mai mică valoare din ultimii doi ani (+3,9%, după +3,5% în ianuarie

Evoluția câștigurilor salariale a rămas decuplată de evoluția productivității muncii, care a trecut pe minus în partea a doua a lui 2019 și a încheiat anul trecut cu -1,3%, pentru a se mai reface până la -0,4%, potrivit datelor preliminate pe primele două luni din 2020. Adică înainte de frânarea pe motiv de criză a unei anumite reveniri, care se profila la început de an în sectorul industrial.

În treacăt fie spus, din moment ce bugetul asigurărilor sociale se alimentează pe baza contribuțiilor plătite din salarii, iar statul a fost nevoit să preia total sau parțial factura salarială pentru milioane de angajați care nu și-au mai putut desfășura activitatea din motive de distanțare socială (efectele depline le vom vedea în cifrele pe luna aprilie), s-ar impune o maximă reținere referitor la orice majorare, date fiind problemele generate de plata la zi a pensiilor.

Pe ramuri de activitate, destul de bizar, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat pe segmentul de energie electrică şi termică, gaze, apă (+11,7% nominal şi +10,4% real). După ce a stat anul trecut la coada creșterilor salariale, sectorul de intermedieri financiare și asigurări a urcat brusc pe poziția a doua (11,4% nominal și +10,1% în termeni reali).

Podiumul este completat de IT, unde s-au consemnat cele mai mari venituri medii nete (8.289 lei pe lună, ceea a condus la un avans de 10,7% nominal și +7,4% real). Semnificativ peste media națională de majorare a salariilor s-au mai situat serviciile administrative şi activitățile suport, transportul și depozitarea și tranzacțiile imobiliare.

De reținut, după ce urcase în februarie peste această medie premieră după foarte multe luni, zona critică a industriei prelucrătoare a coborât din nou sub nivelul general, undeva la o cotă de doar 85% față de salariul mediu. Adică la o diferență considerabilă față de cota uzuală de 100% sau chiar peste din țările mai dezvoltate.

Administrația publică s-a menținut imediat sub media națională, în timp ce celelalte două mari activități din sectorul bugetar, sănătatea și învățământul s-au dus spre cota zero în ce privește creșterea puterii de cumpărare (sănătatea cu +3,9% nominal și +0,8% real și învățământul cu +3,2% real și +0,1% în termeni reali).

La coada clasamentului creșterilor salariale, cu doar +1,7% nominal dar -1,3% în termeni reali, apar sectorul de cercetare-dezvoltare și activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+1,2%, respectiv -1,8%). De subliniat scăderea puternică a salariului mediu net pe zona de hoteluri și restaurante (-8,4% nominal și -11,1% ca putere de cumpărare). – sursa: Cursdeguvernare.ro

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

one × 5 =