În problemele de Mediu, România pledează pentru flexibilitate și un echilibru între voință și putință 

Consiliul de Mediu a ajuns la un acord (abordare generală) cu privire la o propunere de lege privind restaurarea naturii. Temele abordate în cadrul reuniunii au vizat Regulamentul privind restaurarea naturii, Regulamentul referitor la modificarea și completarea Regulamentului (UE) 2019/1242 privind standardele referitoare la emisiile de CO2 provenite de la vehiculele grele noi, Directiva privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.

Propunerea urmărește să pună în aplicare măsuri de refacere care să acopere cel puțin 20% din suprafața terestră și 20% din zonele maritime ale UE până în 2030 și toate ecosistemele care au nevoie de restaurare până în 2050.

Acesta stabilește obiective și obligații specifice din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în fiecare dintre ecosistemele enumerate – de la terenuri agricole și păduri până la ecosistemele marine, de apă dulce și urbane.

România, reprezentată de ministrul Mediului, Mircea Fechet, și de secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu, susține acordul: ”Textul adoptat are meritul de a oferi flexibilitatea necesară pentru Statele Membre de a decide unde se aplică și care sunt măsurile de restaurare cele mai eficiente pentru acestea, inclusiv din perspectiva circumstanțelor și specificităților naționale, dar fără a pune în pericol îndeplinirea obiectivelor. De asemenea, eforturile în ceea ce privește asigurarea finanțării implementării acestui regulament nu sunt neglijabile. Un alt aspect important pentru România, pe care l-am menționat încă de la începutul discuțiilor, este nedeteriorarea, element esențial al acestui Regulament, dar foarte sensibil, mai ales din perspectiva zonelor din afara rețelei Natura 2000. Apreciem că soluția de compromis propusă răspunde îngrijorărilor exprimate de România din perspectiva implicațiilor economice și sociale”, susține ministrul român al Mediului.

Conform noilor reguli, statele membre vor prezenta Comisiei planurile naționale de restaurare, vor monitoriza și raporta progresele în îndeplinirea obiectivelor.

Consiliul a optat pentru o abordare treptată. În loc să depună planuri complete până în 2050, la doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului statele vor prezenta planurile naționale de restaurare care să acopere perioada până în iunie 2032, cu o imagine de ansamblu strategică pentru perioada de după iunie 2032. Până în iunie 2032, statele membre ar prezenta planuri de restaurare până în 2042 cu o imagine de ansamblu strategică până în 2050 și până în iunie 2042 vor depune planuri până în 2050.

Consiliul a adăugat posibilitatea ca în planurile lor statele membre să ia în considerare varietățile naționale specifice în ceea ce privește cerințele sociale, economice și culturale, caracteristicile regionale și locale și densitatea populației, inclusiv situația specifică a regiunilor ultraperiferice.

În ceea ce privește Regulamentul referitor la modificarea și completarea Regulamentului (UE) 2019/1242 privind standardele referitoare la emisiile de CO2 provenite de la vehiculele grele noi, ministrul Mircea Fechet și-a exprimat îngrijorarea privind impactul unor ținte foarte ambițioase asupra accesibilității prețurilor și asupra gradului de modernizare a flotei existente, în special în Statele Membre care se confruntă deja cu o vechime ridicată a acestora.

Pentru a adăuga coerență, Consiliul a armonizat, pe cât posibil, ciclurile de monitorizare și raportare cu ciclurile de raportare existente în alte legislații de mediu.

În intervenția pe tema Propunererii de Directivă privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, ministrul român al mediului, apelor și pădurilor a declarat: „considerăm că punerea în practică a Planului de acțiune zero poluare, inclusiv prin stabilirea unor obiective ambiţioase privind calitatea aerului, reprezintă o provocare. Având în vedere efectele poluării aerului asupra sănătății umane, revizuirea Directivei privind calitatea aerului înconjurător este necesară, iar propunerea de noi standarde de calitate, în acord cu ultimele orientări privind calitatea aerului la nivel mondial, este importantă. Totuși, atingerea noilor standarde de calitate a aerului într-un termen scurt implică măsuri ambițioase cu costuri ridicate. De asemenea, pentru a crește eficacitatea eforturilor de îmbunătățire a calității aerului înconjurător și pentru a atinge standardele de calitate a aerului, considerăm că este necesară o identificare corectă a surselor relevante de emisii, precum și identificarea și punerea în practică a măsurilor concrete și eficiente de reducere a emisiilor din aceste surse și posibilitatea de a verifica eficiența acestor măsuri”. Un alt aspect menționat de demnitarul român este contribuția fondului regional care,  în anumite situații, poate contribui cu o pondere importantă la valoarea concentrațiilor măsurate.

În ceea ce privește întărirea politicilor de adaptare la schimbările climatice, România susține nevoia de a avea în vedere adaptarea și creșterea rezilienței la efectele schimbărilor climatice. În plus, având în vedere că adaptarea la efectele schimbărilor climatice necesită în proporție de peste 80% o nouă abordare în managementul apelor și ținând cont de caracterul transfrontalier al apelor, este necesară coordonarea acțiunilor la nivelul bazinelor hidrografice transfrontieră. Deși adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să continue să țină cont de specificitatea și circumstanțele naționale și locale, există spațiul necesar să avem și o abordare mai pronunțată la nivel european.

Următoarea reuniune a Consiliului de Mediu va fi organizată de Președinția spaniolă a Consiliului UE la Luxemburg, în data de 16 octombrie 2023.