Acasă Editorial MAREA DILEMĂ NEOCAPITALISTĂ

MAREA DILEMĂ NEOCAPITALISTĂ

DISTRIBUIȚI

mana_care_scrieVASILE BOLBOJA

În privinţa pensiilor există o mare dilemă neocapitalistă resimţită de o bună parte a pensionarilor României: de ce pensiile celor pensionaţi înainte de 2000 (deci pe baza legilor moştenite de la socialişti) sunt mai mari decât acelea ale pensionarilor de după 2000, în conformitate cu noile legi neo-capitaliste, 19/2000 si 263/2010? Răspundem: sistemul de calcul (altgoritmul) este fundamental diferit. Altfel “legile socialiste” (folosim această formulare pentru a nu deruta, cu amănunte, cititorii noştri) aveau, ca principiu de bază, alegerea mediei a cinci ani consecutivi din ultimii zece ani de muncă. Salariile, în socialism, erau mereu în creştere, pe baza vechimei si a experienţei şi este, evident, că această prevedere era favorabilă viitorilor pensionari. Legile 19/2000 şi 263/2010 introduc un nou altgoritm de calcul al pensiilor care, în principiu, se bazează pe media tuturor anilor lucraţi de la angajare până la pensionare. Sunt incluşi, în acest calcul, şi cei “asimilaţi”, cum ar fi satisfacerea serviciului militar, concentrări, prizonierat, studii, maternitate etc. cu valori la nivelul salariului minim pe economie, care, în mod evident, trag “în jos” punctajul mediu general al salariatului.

De ce pensionarii care au beneficiat de legile socialiste au pensii mai mari? Să justificăm printr-un exemplu foarte simplu: dacă unui elev i se calculează media generală alegând primele cinci materii (purtarea, sportul, muzica şi primele două dintre celelalte) iar altuia i se calculează media pentru toate materiile este, evident, că primul este în avantaj. C\teodată net. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu pensionarii noştri de după 1 aprilie 2001 (atunci a intrat în vigoare Legea 19/2000)  faţă de cei pensionaţi înainte de acea dată. Să ne amintim că la recalcularea pensiilor după noua lege, la circa jumătate dintre pensionari trebuia să li se diminueze pensiile şi guvernul de atunci a trebuit să dea o ordonanţă bazată pe principiul că “un bun câştigat este … câştigat”. Si, astfel, cei pensionaţi după vechea lege şi-au păstrat pensiile. Şi discrepanţa dintre mărimea pensiilor celor “de dinainte” faţă de cei “de după” este vizibilă şi astăzi.

Să revenim la calculele noastre: valoarea punctajului mediu al pensionatului (concret pe talonul de pensie: ”Nr. puncte”) înmulţită cu valoarea din acel moment al punctului de pensie (concret pe  talonul de pensie: “Val. punct.”) ne  dau pensia pe care o încasează pensionatul. Precizăm că acelora care au pensia peste 740 lei li se aplică un impozit pentru sănătate de 5,5%, iar acelora cu pensia peste 1.000 lei şi un impozit pe venit de 16%. Valoarea punctajului mediu al pensionatului (“Nr. punct.”, pe talonul de pensie) este obţinută prin împărţirea sumei punctajelor anuale la stagiul complet de cotizare. Concret: numărătorul este variabil (reprezentat de suma punctajele anuale care depind de numărul de ani lucraţi şi de salariul brut al salariatului pe fiecare an) iar numitorul este constant (pentru bărbaţi de 35 ani, pentru femei variind gradual de la 29 ani şi 10 luni în prezent, până la 35 ani în 2030). Pentru a simplifica înţelegerea demersului nostru am renunţat la a mai expune modul de calcul “în jos”, adică al punctajului mediu al pensionatului, al punctajului pe fiecare an, coroborate şi cu salariile medii brute pe economie prezentate în anexa 7 a Legii 263/2010. Pentru a “îndulci/mări” veniturile celor care se pensionează conform legilor 19/2000 şi 263/2010 s-a permis mărirea acestora prin adeverinţe pentru diverse sporuri (de noapte, de grupe, de toxicitate, şef de echipă, prime, al 13-lea salariu, diurne etc.). Important de precizat este că începând cu 1 aprilie 2001 cărţile de muncă au devenit inefective, iar fiecare firmă a fost obligată să transmită electronic către Camera de Muncă veniturile realizate (şi nu salariul negociat) pentru care, firma şi salariatul, au plătit CAS. În felul acesta se asigură o echitate, în sensul că fiecare va beneficia, atunci când se va pensioana, de o pensie care va reprezenta totalitatea veniturilor pentru care el şi firma sa au plătit CAS şi nu salariul negociat.

Altgoritmul de calcul al pensiilor este complex şi greu de înţeles de pensionarul de rând, dar aceasta este legea. Şi, aşa cum am spus noi, recent, aici în Viitorul Ilfovean, legile pensionării sunt unele dintre cele mai complexe exercitii legislative post-decembriste. Greutatea înţelegerii acestor atât de complexe legi nu se datorează incapacităţii noastre de a explica, ci modului întortocherat de calcul. Dar, despre acest atât de complex  “sector economic, social, uman” al vieţii noastre de azi, numit “pensii”, vom reveni în paginile publicației noastre.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here