Nicușor Dan aruncă buzduganul

Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureștiului, aflat în dezbatere publică, a fost postat pe un subdomeniu al site-ului Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” (UAUIM) și ar trebui să indice principalele direcții de dezvoltare urbanistică a orașului pentru următorii 10 ani de la intrarea în vigoare.

Pornind de la situația existentă, planul propune abordarea și implementarea viitoarelor proiecte pe 6 paliere, din perspectiva cărora să fie gestionată dezvoltarea orașului:

• Bucureștiul permanent (de la policentric în 1800, la monocentric urban în 1900, concomitent cu consolidarea urbană a centrului inițial, în 1925 orașul a trecut printr-o reașezare de tip radial, arhipelag, consolidată după 1950 prin dezvoltarea extensivă care a ignorat nucleul istoric, dar a stimulat centrele urbane asociate platformelor industriale).
• Bucureștiul identitar (70 de cartiere înțelese ca unități de gestiune urbană) propune, între altele, împărțirea Capitalei și a localităților limitrofe în arondismente. Etapa finală a reorganizării administrative presupune definirea a 26 de arondismente (16 pe teritoriul Bucureștiului și 10 de cooperare cu UAT învecinate). Proiectul nu face referire în mod expres la vreuna din localitățile ilfovene învecinate, numărul acestora fiind mai mare față de cele 10 la care se referă PUG (Popești-Leordeni, Berceni, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Clinceni, Domnești, Ciorogârla, Chiajna, Chitila, Mogoșoaia, Otopeni, Tunari, Voluntari, Dobroești, Pantelimon, Cernica, Glina).

Proiectul nu explică nici ce presupune concret statutul de arondisment pentru cele zece localități ilfovene vizate. Trecerea lor în subordinea Primăriei Generale a Capitalei? Înglobarea bugetelor de dezvoltare în bugetul municipiului București? Sau doar asocieri pentru realizarea unor obiective comune, cu menținerea actualelor statute? În modelul francez, arondismentul este o diviziune teritorial-administrativă mai mică decât departamentul (echivalentul județelor din România).

În iulie 2022 a apărut Legea nr. 246/2022 privind zonele metropolitane care stabilește cadrul instituţional, obiectivele, competenţele şi instrumentele politicii de dezvoltare metropolitană în România, iar în septembrie 2022 Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care permite crearea unui nou mecanism de cooperare și asociere între unitățile administrativ-teritoriale (UAT), prin care se constituie consorțiile administrative, fără personalitate juridică, pentru exercitarea atribuțiilor legale ale unor UAT cu capacitate administrativă redusă și care stimulează asocierea la nivelul administrației publice locale și transferul de expertiză și practici unitare.

Potrivit articolului 89 din Codul Administrativ, UAT-urile pot colabora și se pot asocia pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice, în asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică de utilitate publică, dar autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei UAT componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii.

Specialiștii consultați de Viitorul Ilfovean susțin că nu există niciun cadru legal prin care o localitate să-și poată extinde PUG-ul pe teritoriul altei localități. Proiectul publicat poate fi considerat doar un studiu, nicidecum un document cu valoare de reglementare. Proiectele comune pot fi realizate de UAT-uri după întocmirea unor Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ), cu aprobarea Ministerului Dezvoltării.

Din acest punct de vedere, în acest moment, proiectarea celor 10 arondismente din PUG București în Ilfov poate fi considerată o privire în viitor, anticiparea unor dezvoltări pe care Bucureștiul și localitățile învecinate le vor cunoaște în următorul deceniu.

În 2019, USR lansa în spațiul public proiectul ”București. O metropolă, o administrație” care prevedea, între altele, desființarea sectoarelor Capitalei și a județului Ilfov și reorganizarea în 20 de districte, unități administrative funcționale, fără personalitate juridică proprie, parte componentă funcțională a municipalității.

Potrivit proiectului de atunci, la nivel metropolitan se înființa Zona Metropolitană București (ZMB) prin fuziunea Capitalei și a localităţilor din Ilfov, cu desființarea administrației ilfovene.

Se propunea o Administrație Metropolitană cu rol de structură de cooperare între București și UAT-urile de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu, condusă de un Consiliu Metropolitan (format din 20 reprezentanţi ai Capitalei și 10 reprezentanţi ai localităţilor din fostul judeţ) și de un Administrator propus de primarul Capitalei și votat de Consiliul Metropolitan.

La vremea respectivă, actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, care a inițiat realizarea noului PUG pentru București, era deputat USR de București (2016-2020).

• Bucureștiul european (este rezultatul lipsei de reglementare a recunoașterii, a înregistrării, a conservării, a restaurării și a punerii în valoare a patrimoniului construit și natural al municipiului București, ca resursă de reprezentativitate și ca ofertă plauzibilă la nivel european, necontracarată după 1990, ceea ce a dus la degradarea patrimoniului).

Pe acest palier, PUG Dinamic propune zone de dezvoltare strategică cu statut special, concomitent cu asigurarea mobilității la nivelul Capitalei, cu referire inclusiv la zonele reprezentative ale orașului la nivel european (zonele istorice, nucleele de afaceri și cele de cultură, sport și agrement).

Proiectele vizează conectarea la marile coridoare transcontinentale –  porțile Bucureștiului, gara de mare vitez și port, reabilitarea porților internaționale de acces în București (aeroporturi, port și gări). Sunt readuse în actualitate proiectul pentru construirea unui port și a unui aeroport în partea de Sud a orașului.

• Bucureștiul de afaceri – urmărește dezvoltarea echilibrată a unor poli dedicați activităților productive sau terțiare superioare, toate zonele de interes fiind situate exclusiv în interiorul actualelor limite ale Bucureștiului.
• Bucureștiul public – urmărește integrarea spațiilor publice existente și organizate într-o rețea coerentă, concomitent cu creșterea accesibilității, mobilității urbane și asigurarea accesului la servicii publice.
• Bucureștiul conectat se referă la integrarea relaționării funcționale a municipiului București și zona sa periurbană (proiecte de dezvoltare în cooperare, obiective comune, gestiunea dezvoltării în zonele de contact urban-rural, mobilitate teritorială).

Între altele, sunt menționate ca zone de cooperare periurbană: Parcul Tehnologic Măgurele și Parcul Logistic Jilava.

Dacă avem în vedere extinderea metroului în Ilfov, lucrurile deja par să se întâmple.

Dezvoltarea conectivității în zona periurbană, integrarea sistemului verde al Bucureștiului cu cel al zonei periurbane, extinderea rețelei edilitare a Bucureștiului în zona periurbană și dezvoltarea rețelei mobilității blânde, cu rol de integrare al obiectivelor cultural-turistice din zona periurbană sunt alte obiective propuse prin noul PUG care ar urma să intre în vigoare în 2025.

Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti prin care a fost aprobat Planul Urbanistic General al Capitalei a fost anulată de Tribunalul Bucureşti în luna iunie 2022.

De menționat că pe site-ul unde a fost postat proiectul/propunerea PUG București există și un chestionar, relativ simplu, pentru cei care doresc să-și spună punctul de vedere asupra unora dintre problemele prezentate în proiect, care însă nu intră în profunzimea proiectelor propuse.

Să ne amintim

În urmă cu 4 ani, argumentele USR pentru desființarea Ilfovului vizau lipsa conexiunilor cu autostrăzile, cu șoseaua de centură, aeroportul, nodurile rutiere nefiind integrate în planurile de dezvoltare ale Bucureștiului, deși sunt vitale pentru funcționarea orașului.

Între timp, însă, au apărut 10 drumuri radiale, patru noduri rutiere (Mogoșoaia, Domnești, Popești-Leordeni și Berceni) și unul în construcție (Cernica) pe Centura Capitalei și o nouă autostradă – A0 –  (în construcție) în jurul Bucureștiului. În Ilfov au fost modernizate mai multe drumuri județele și comunale, infrastructura de apă și canalizare se dezvoltă semnificativ în toate localitățile, prin eforturile județului Ilfov.

Gara de Nord a fost legată feroviar de Aeroportul Otopeni și se lucrează la extinderea rețelei de metrou către Ilfov, prin eforturile Ministerului Transporturilor.

Dacă în 2019 se spunea că transportul public în Ilfov și conexiunile cu orașul sunt depășite de realitate, cu rute puţine, cu parc auto învechit și ineficient conectat, în prezent lucrurile stau cu totul altfel, în Ilfov fiind patru operatori de transport în comun (inclusiv al municipiului București – STB).

După 2020, prin comparație, putem trage concluzia că Ilfovul s-a mișcat mai repede și mai bine din punct de vedere al infrastructurii edilitare și a transportului public decât Capitala. Prin noul PUG propus, Capitala nu ar face decât să-și extindă administrarea către o zonă în plină dezvoltare, transformând cele zece localități ilfovene într-o periferie dezvoltată.

Reamintim că despre o zonă comună București-Ilfov care să se dezvolte integrat s-a discutat pentru prima dată în 2002, când fostul primar al Sectorului 1, Vasile Gherasim, a realizat, în cadrul unei teze de doctorat, primul studiu socio-economic despre o zonă metropolitană în jurul Bucureștiului, idee transpusă ulterior într-un proiect de lege care prevedea ca zona Bucureşti-Ilfov să se dezvolte în trei etape, iar în faza finală să cuprindă Olteniţa şi localităţi din Dâmboviţa şi Giurgiu. În prima etapă urma să se comaseze Bucureştiul cu Ilfovul. În cinci ani de la implementare, urma ca suprafaţa regiunii Bucureşti-Ilfov să fie de 5.600 de kilometri pătraţi iar graniţele să ajungă în zona de sud până la Dunăre. Proiectul a fost blocat în Senat în anul 2009.

Elemente din acest proiect se regăsesc în PUG-ul propus acum de Nicușor Dan.

De-a lungul timpului, politicienii s-au poziționat prudent față de un asemenea proiect, cu atât mai mult cu cât în Capitală bătăliile pornesc în primul rând de la interesele și rivalitățile imobiliare.

În campania electorală din 2016, candidatul PSD Gabriela Firea (la vremea respectivă senator de Ilfov) agrea ideea unei zone metropolitane în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar după ce a devenit primar general al Capitalei vorbea chiar despre punerea bazelor Zonei Metropolitane București-Ilfov, prin înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov, din care fac parte Primăria Capitalei și cele 40 de UAT din Ilfov.